Iulian Botta la Ziarul Financiar: o alternativă românească în parcurile de retail, un segment deținut aproape exclusiv de investitori străini

Iulian Botta, CEO NestPlus, a fost invitatul emisiunii „CEC Bank pentru afaceri românești”, proiect Ziarul Financiar și CEC Bank, în ediția din 30 iulie 2026. Tema: cum își construiește un grup românesc o poziție într-un segment de retail ai cărui proprietari sunt, aproape fără excepție, investitori străini.

Piesa centrală este un fond. În a doua jumătate a acestui an, NestPlus vrea să lanseze primul său vehicul de investiții în retail — gândit nu să vândă parcurile la finalizare, ci să le țină și să le exploateze. „Nu sunt decât jucători străini care dețin aceste parcuri și încercăm să creăm o alternativă românească în investițiile în parcuri de retail”, a declarat Iulian Botta.

Programul din spate este deja pe teren. Două șantiere sunt în lucru: la Brăila, o galerie de circa 9.000 mp într-o platformă de retail de 17.000 mp, alături de Lidl și Kaufland, iar în București un parc de 7.500 mp în zona Vitan. Alte două șantiere încep anul acesta. Grupul lucrează prin trei divizii — Plaza pentru retail, Living pentru rezidențial și antrepriza generală proprie.

Argumentul de piață stă într-un decalaj. Consumatorul român cheltuiește, ca pondere din venituri, mai mult decât cel din regiune, însă țara rămâne sub-echipată cu retail modern: în jur de 250 mp la mia de locuitori, față de 350–360 mp în țările vecine. În primul semestru au fost livrați circa 110.000 mp, iar până în decembrie livrările ar putea ajunge la 300.000 mp.

Cererea vine atât de la retaileri deja consacrați aici — JYSK, Sinsay, Dr. Max — cât și de la intrări recente precum Action și Mr.DIY, care a semnat deja în locații NestPlus. Direcția este dinspre hypermarket și platformele mari către orașe mai mici și formate de proximitate; conform prognozelor europene, retailul, și în special strip mall-urile, are cele mai ridicate randamente din industrie în următorii șase ani.

Frâna este autorizarea. Un parc de retail cere 24–36 de luni de la start la finalizare, iar cea mai mare parte a întârzierii stă în hârtii: terenurile mari au nevoie de PUZ, iar dacă unele autorități emit avizele în mai puțin de 30 de zile, la altele durează și un an. „Cel mai mare challenge al investițiilor în România nu este dorința de a face, nu piața, nu creșterea pieței, ci posibilitatea de a investi”, a spus Botta.

În rezidențial, strategia este deliberat selectivă. Grupul este la faza 4 la NestPlus Basarab și dezvoltă NestPlus Muncii, ambele pe amplasamente centrale și ambele reconversii de foste terenuri industriale. Ansamblurile sunt ținute la 100–200 de apartamente, cu o cadență de un proiect la doi-trei ani — zone centrale și reconversii, nu volum.

Presiunea se vede acum dinspre finanțare. Legea Nordis limitează cât poate încasa un dezvoltator înainte de autorizare — 5%, eliberat pe trepte — ceea ce, în lectura CEO-ului, a dus la o decapitalizare a dezvoltatorilor de rezidențial și stă, alături de permitting, printre principalele constrângeri ale sectorului. Costurile de construcție au crescut cu 5–6% în ultimele luni pe fondul scumpirii oțelului, iar producția internă nu acoperă necesarul cât timp combinatul de la Galați rămâne oprit.

Cererea de locuințe este mai scăzută decât anul trecut, însă produsul bun se vinde în continuare rapid, inclusiv la niveluri-record de 5.000–6.000 de euro pe metru pătrat; la ultimul ansamblu finalizat de grup, prețurile au crescut cu aproape 40% între începerea construcției și livrare. Bucureștiul, a observat Botta, este singura capitală din regiune unde salariile sunt comparabile cu ale vecinilor, dar prețul pe metru pătrat este aproape la jumătate — acolo stă potențialul de creștere.

Riscul pe care îl semnalează este unul regional. Dezvoltatori activi aici și-au mutat atenția spre Polonia și Cehia, iar România concurează pentru același capital: „Chiar dacă este apetisantă, România nu e singură. Investițiile sunt încă motorul economiei și trebuie să avem grijă de ele.”